Fetița norilor

                                                                   

Sursa: Pinterest

A fost odată ca niciodată o fetiță care trăia în nori. Trăia, locuia, mânca și dormea pe nori pufoși, plini de spumă. N-a văzut niciodată alt tărâm. Dacă ridica privirea, erau nori. Dacă își întorcea capul la stânga sau la dreapta, erau alți nori. 

Doar atunci când se uita în jos, vedea un gol. Când era puțin mai mică, a auzit niște povești. I le spunea bunica, iar ea nu mai voia nicicând altceva. Parcă atunci totul se oprea în jur, doar inima ei mai bătea cu putere. Atunci ar fi vrut să fugă. 

Și acest concept i se părea foarte straniu. Poveștile pe care le-a auzit de la bunica sa începeau așa: "Odată, când și eu eram o fetiță ca tine, părinții mi-au spus că acolo, jos, chiar a existat un alt tărâm. Nu ca al nostru. Erau case în forme geometrice, pictate în tot felul de culori. Erau și acolo ființe, dar nu ca noi. La început au fost puține, dar pe măsură ce timpul a trecut, s-au înmulțit. 

Erau atât de multe încât nu mai aveau loc în casele geometrice. Dintr-o dată, s-a pornit un soi de ceartă, ceva groaznic ce a durat multă vreme. Nimeni nu mai putea opri ființele din a-și face singure rău. Nu era nimeni care să le spună măcar o vorbă frumoasă. Și dintr-o dată, au dispărut!"

- Cum au dispărut?, a întrebat fetița. 

- Nimeni nu știe, îngerul meu. Tot ce mi-au spus mie părinții a fost că dintr-o dată, totul s-a transformat în nimic. Și așa a rămas de atunci. 

- Și aici, în nori? a întrebat-o fetița, privind-o cu ochii mari. 

- Aici avem totul, a răspuns bunica. Ne avem una pe cealaltă și asta-i de ajuns. Poate că într-o zi vei avea și tu de povestit ceva asemănător. 

- Cui?, a întrebat fetița nedumerită. Adevărul e că în nori nu mai exista altcineva în afară de ele. 

- La un moment dat, va veni cineva aici, în locul meu, așa cum înainte au fost părinții mei, apoi ai ajuns și tu. Totul se va lega. Știu că e foarte greu de înțeles acum, dar nu va mai trece mult până când fiecare nor se va umple. 

- Cu ce? 

- Cu ceea ce le-a lipsit oamenilor atunci când au dat totul pe nimic.